Zornade mondiâl cence tabac: fum passîf

fumo

Fin a cualchi desene di agns fa il fum passîf al rapresentave essenzialmentri une cuistion di galateu, no jessint ancjemò ben clare la pericolositât de esposizion al fum. Cui che nol è masse zovin si vise ben che si fumave al cine, in aereo, sul lavôr, e che ancje i nestris insegnants a fumavin a scuele devant de classe.

In realtât i "fumadôrs passîfs" (che in Italie a son stimâts in cirche 15 milions, un cuart de interie popolazion) a aspirin la stesse cuantitât di fum di cui che al fume cualchi sigaret in dì, e a puedin vê lis stessis consecuencis (malatiis cardiovascolârs, tumôrs, insuficience respiratorie).

Tal fum passîf lis consecuencis plui comuns a son chês cardiovascolârs. Il riscli di infart in fat (a diference dal riscli di inmalâsi di cancar) nol dipent tant dal numar di sigarets; si alce in maniere impuartante za cun 4-5 sigarets in dì, une dose che e ven facilmentri assorbide di un no fumadôr che al vîf in ambients saturs dal fum di altris.

Ancje par cui che al sofrìs di asme il fum passîf al è une vore danôs.

Une ricercje resinte (Istat-OMS) e valutave in cirche 10.000 al an i muarts in Italie par fum passîf (par chel che o vin dit parsore, la plui grande maiorance di chescj muarts, cirche 9000, e risultave corelade a patologjiis cardiovascolârs, tancj di mancul, cirche 1000, a patologjiis tumorâls o respiratoriis).

Un altri studi mancul recent (dal 2001) al stimave in cirche 2100 al an i talians no fumadôrs che si inmalavin e a murivin a cause dal fum dal coniugât fumadôr (cirche 1900 par patologjiis cardiovascolârs, tancj di mancul, cirche 200, a patologjiis tumorâls o respiratoriis).

Fin ae leç che tal 2003 e à vietât il fum tai locâi publics, i dams di fum passîf a jerin tant plui frecuents. In particolâr cui che al lavorave tai bars, ostariis, e in altris locâi, spes saturs di fum (come bariscj e camarîrs), ancje se nol fumave al jere cussì espost al fum di chei altris che spes si inmalave in maniere grave.

Vuê il riscli al reste soredut a domicili (là che no son diviêts) par cui che al convîf cun fumadôrs.

In famee a particolâr riscli a son i fruts plui piçui, che il lôr il sisteme respiratori al è ancjemò imadûr e al sint di plui la esposizion al fum.

Une vore pesante po dopo e je la esposizion al fum se si viaze in machine cu lis barconetis sieradis insiemi cuntune altre persone che e fume. Ancje se tancj no lu san però dai 2 di Fevrâr dal 2017 al è vietât fumâ in machine in presince di minôrs o di feminis incintis, cun multis fin a 500 euros.

Po dopo al è un particolâr "fum passîf", o sei chel che al subìs il nassint cuant che la mari e fume. La carence di ossigjen tal sanc de placente, sumade al efiet vasocostritîf de nicotine che al cale l'aflùs, e puarte a un svilup no otimâl dal nassint, cuntun riscli plui alt di abort spontani e cun pussibii problemis ae nassite (fruts sot pês, plui vulnerabii a lis infezions, a plui riscli di "muart te scune", cun deficit cognitîfs, e v.i.)

Par concludi, al va sclarît che il fum passîf nol è dome chel butât fûr diretementri di un fumadôr e aspirât di altris ("fum di seconde man"), ma ancje chel che al imbombe tendis, stofis, divans, cuviertis, e che si libare ancje cuant che in cjase nissun al è daûr a fumâ ("fum di tierce man"). In chest ultin câs il riscli plui grant al è chel cancerogjen.

No fumâ in cjase al è duncje un mût di volê ben a cui che al vîf cun nô.

torne sù
ultime modificazion: May 31, 2018 Coments / Sugjeriments